{"id":50,"date":"2021-07-28T12:22:23","date_gmt":"2021-07-28T12:22:23","guid":{"rendered":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/?page_id=50"},"modified":"2026-04-05T06:11:31","modified_gmt":"2026-04-05T06:11:31","slug":"bisericile-romano-catolice","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/index.php\/bisericile-romano-catolice\/","title":{"rendered":"Bisericile romano-catolice din Sibiu"},"content":{"rendered":"
\n
\n\t

Bisericile romano-catolice din Sibiu<\/h2>\n<\/div>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
  • \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t\t\t
  • \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t\t\t
  • \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t\t\t
  • \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t\t\t
  • \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t<\/ul>\t\t\t\t
      \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
    1. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
    2. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
    3. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
    4. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
    5. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/ol>\n\n\t\t\t\t
      \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/em>\n\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t<\/div>\n\n\t\t\t\t
      \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/em>\n\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div><\/div><\/div><\/div>
    6. \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t\t\t
    7. \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t\t\t
    8. \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t\t\t
    9. \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t\t\t
    10. \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t\t\t
    11. \n\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t<\/li>\n\t\t<\/ul>\t\t\t\t
        \n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
      1. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
      2. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
      3. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
      4. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
      5. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t
      6. <\/a><\/li>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/ol>\n\n\t\t\t\t
        \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/em>\n\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t<\/div>\n\n\t\t\t\t
        \n\t\t\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/em>\n\t\t\t\t\t<\/a>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div><\/div><\/div><\/div>
        https:\/\/romcatsibiu.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/06\/Ars-Sacra.wav<\/a><\/audio><\/div><\/div>
        \n
        \n\t

        C\u00e2ntarea la \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219anie \u201eOMNES ANGELI EIUS\u201d pentru s\u0103rb\u0103toarea Sfin\u021bilor Arhangheli Mihail, Gabriel \u0219i Rafael - Antifona \"To\u021bi \u00eengerii lui, l\u0103uda\u021bi-l pe Domnul din ceruri\" + Psalmul 135 (134) - 15. Septembrie 2023 - Festivalul Ars Sacra, \u00een biserica parohial\u0103 \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d<\/p>\n<\/div>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

        <\/div>
        \n
        \n\t

        Biserica parohial\u0103 \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d<\/strong><\/h4>\n

        \"\"Printre cl\u0103dirile din secolul XVIII, situate \u00een Pia\u0163a Mare din Sibiu, biserica romano-catolic\u0103 ocup\u0103 un loc important. Cu toate c\u0103 a fost ridicat relativ t\u00e2rziu, acest edificiu, construit \u00eentr-un stil baroc neostentativ, se \u00eencadreaz\u0103 armonios \u00een contextul arhitectural al ora\u015fului.
        \nDup\u0103 ce Sibiul a aderat la Reform\u0103, ora\u015ful a r\u0103mas timp de aproape 150 de ani f\u0103r\u0103 l\u0103ca\u015furi de cult catolice. Bisericile care \u00eenainte fuseser\u0103 catolice, serveau cultului evanghelic.
        \nCa urmare a Diplomei Leopoldine din 1691, \u015fi \u00een Sibiu au fost cantonate trupe imperiale austriece \u00eempreun\u0103 cu care au venit \u015fi preo\u0163i militari catolici.
        \nPentru solda\u0163i s-a \u00eeng\u0103duit celebrarea slujbei catolice \u00een a\u015fa numita Hal\u0103 a Croitorilor din Pia\u0163a Mare, aflat\u0103 aproxi\u00admativ \u00een locul pe ca\u00adre se ridic\u0103 ast\u0103zi biserica romano-catolic\u0103. Cu timpul, ofi\u0163eri \u015fi func\u0163ionari administrativi aus\u00adtrieci s-au stabilit \u00eempreun\u0103 cu familiile lor \u00een ora\u015f, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s-a format o mic\u0103 comunitate catolic\u0103, \u00een 1708, arhiepisco\u00adpul de Esztergom a \u00eencredin\u0163at p\u0103s\u00adtorirea acestei co\u00admunit\u0103\u0163i c\u0103lug\u0103\u00adrilor iezui\u0163i. Dup\u0103 tratative \u00eendelungate \u015fi ane\u00advoioase cu Sfatul protestant al ora\u015fului, s-a putut \u00eencepe construirea unei biserici parohiale catolice. La data de 4 iulie 1726 s-a pus piatra de temelie, iar \u00een 13 septembrie 1733 biserica a fost t\u00e2rnosit\u0103 de c\u0103tre episcopul Ardealului, baronul Gregor von Sorger.
        \nIni\u0163ial, interiorul bise\u00adricii era v\u0103ruit \u00een alb, iar geamurile aveau sticla incolor\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t bise\u00adrica era probabil mai luminoas\u0103 dec\u00e2t ast\u0103zi, cu vitraliile colorate care au fost inserate la \u00eenceputul secolului XX. La \u00eenceput, singura podoab\u0103 a bisericii era fresca din spatele altarului principal, realizat\u0103 \u00een 1777 de c\u0103tre pictorul austriac Anton Steinwald, care reprezint\u0103 \u00eencoronarea Maicii Domnului de c\u0103tre Preasf\u00e2nta Treime. Altarele laterale dateaz\u0103, \u00een mare parte, din perioada construc\u0163iei bisericii, \u00een forma sa original\u0103 se p\u0103streaz\u0103 altarul sf\u00e2ntu\u00adlui losif. De men\u0163ionat sunt \u015fi confesionalele \u00een stil baroc, cu intarsii care dateaz\u0103 tot din secolul
        \nXVIII.
        \n\u00cen anul 1904, biserica a fost pictat\u0103 de pictorul Ludwig Kandier din M\u00fcnchen. \u00een 1977-1978, pictura a fost cur\u0103\u0163at\u0103 \u015fi re\u00eemprosp\u0103tat\u0103. Orga actual\u0103 a bisericii, lucrare a constructorului de orgi Karl Hesse din Viena, a fost instalat\u0103 \u00een anul 1860.
        \nActuala cas\u0103 parohial\u0103, fost colegiu iezuit, terminat \u00een anul 1739, este, ca \u015fi biserica, monument istoric.
        \nMai este de men\u0163ionat monumentul sf\u00e2ntului martir loan Nepomuk, care ini\u0163ial se afla \u00een fa\u0163a bisericii, \u00een Pia\u0163a Mare. \u00cen anul 1948, puterea comunist\u0103 a demontat statuia care apoi, timp de decenii, a z\u0103cut \u00een curtea Muzeului Brukenthal, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een anul 1987, la insisten\u0163ele parohului din acel timp, Otto Nutz, a fost restaurat\u0103 \u015fi ridicat\u0103 \u00een curtea casei parohiale.
        \nMembrii comunit\u0103\u0163ii parohiale reprezint\u0103 trei grupuri etnice diferite. De aceea serviciul divin se celebreaz\u0103 \u00een trei limbi, fiecare credincios av\u00e2nd dreptul s\u0103 aud\u0103 \u00een limba sa matern\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. Astfel, aceast\u0103 biseric\u0103 este imaginea Bisericii noastre universale, atotcuprinz\u0103toare \u015fi deschis\u0103 tuturor, a\u015fa cum a dorit-o Domnul ei, Isus Cristos.<\/p>\n

        \"\"<\/p>\n

        <\/h4>\n

        Biserica Ursulinelor<\/strong><\/h4>\n

        \"\"Biserica Ursuline\u00adlor de ast\u0103zi a apar\u00ad\u0163inut ini\u0163ial ordinului c\u0103lug\u0103rilor Domini\u00adcani. \u00cen anul 1474, ve\u00adchea m\u0103n\u0103stire domi\u00adnican\u0103 situat\u0103 \u00een afara zidurilor ora\u015fului, fiind expus\u0103 numeroaselor atacuri din afar\u0103, a fost abandonat\u0103 de c\u0103tre c\u0103lug\u0103ri.
        \nM\u0103n\u0103stirea \u00eempreun\u0103 cu biserica au fost apoi construite \u00een interiorul zidurilor cet\u0103\u0163ii. \u00een anul 1734 ambele au fost cedate c\u0103lug\u0103ri\u0163elor ordinului Ursulinelor.
        \n\u00cemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza le-a \u00eenlesnit c\u0103\u00adlug\u0103ri\u0163elor, prin dona\u0163ii substan\u0163iale, modificarea arhitectural\u0103 a bisericii \u00een stilul baroc, propriu ace\u00adlor vremuri. Incinta bisericii, \u00eenalt\u0103 \u015fi luminoas\u0103, tr\u0103deaz\u0103 frumuse\u0163ea liniilor arhitecturii gotice. Numai portalul principal, o capel\u0103 lateral\u0103 \u015fi o frumoas\u0103 statuie a Madonei din secolul al XV- lea, p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi stilul gotic.
        \n\u00cen cadrul m\u0103n\u0103stirii a func\u0163ionat o \u015fcoal\u0103 de fete cu un bun renume, la care nu numai p\u0103rin\u0163ii catolici \u00ee\u015fi trimiteau copiii.
        \nRegimul comunist a desfiin\u0163at m\u0103n\u0103stirea \u015fi \u015fcoala \u00een anul 1949, c\u0103lug\u0103ri\u0163ele au fost alungate, iar \u00eentreg patrimoniul institu\u0163iei a fost na\u0163ionalizat. Ca urmare a unei administr\u0103ri defectuoase edifi\u00adciul \u015fcolii m\u0103n\u0103stire\u015fti de odinioar\u0103 se g\u0103se\u015fte ast\u0103zi \u00eentr-un stadiu de depreciere avansat\u0103.<\/p>\n

        <\/h4>\n

        Biserica <\/strong>Franciscan\u0103<\/strong><\/h4>\n

        Actuala biseric\u0103 franciscan\u0103 a fost la \u00eenceputurile sale, \u00een secolul al XV-lea, o m\u0103n\u0103stire a c\u0103lu\u00adg\u0103ri\u0163elor Clarise, ramura feminin\u0103 a\"\" Ordinului Fra\u0163ilor Mi\u00adnori (Franciscani).
        \nDup\u0103 Reform\u0103, m\u0103\u00adn\u0103stirea a fost des\u00adfiin\u0163at\u0103, iar biserica a fost utilizat\u0103 vreme \u00eendelungat\u0103 ca de\u00adpozit de cereale, deterior\u00e2nduse astfel treptat.
        \n\u00cen anul 1716, generalul comandant, contele \u015etefan Steinville, a reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 de la conducerea ora\u015fului \u00eencuviin\u0163area stabilirii c\u0103lug\u0103rilor Ordinului Franciscan \u00een ora\u015f. Bise\u00adrica \u015fi m\u0103n\u0103stirea Clariselor de odinioar\u0103 au fost date c\u0103lug\u0103rilor franciscani. Pe data de 13 iunie 1716, de s\u0103rb\u0103toarea Sf\u00e2ntului Anton de Padova, \u00een biserica modest amenajat\u0103 a putut fi celebrat\u0103 pentru prima dat\u0103 dup\u0103 Reform\u0103, sf\u00e2nta Liturghie de c\u0103tre superiorul m\u0103n\u0103stirii P. Anton Schirmer.
        \nBiserica, ini\u0163ial construit\u0103 \u00een stil gotic, a fost transformat\u0103 \u00een stil baroc, iar m\u0103n\u0103stirea a fost extins\u0103 de multe ori. \u00een biseric\u0103 se p\u0103streaz\u0103 o valoroas\u0103 statuie a Madonei \u00een stil gotic.
        \nC\u0103lug\u0103rii francis\u00adcani erau angaja\u0163i \u00een munca pastoral\u0103 \u015fi foarte \u00eendr\u0103gi\u0163i de c\u0103\u00adtre credincio\u015fi.
        \n\u00cen 1949 m\u0103n\u0103stirea a fost desfiin\u0163at\u0103 de c\u0103tre regimul comu\u00adnist, iar c\u0103lug\u0103rii au fost interna\u0163i \u00een lag\u0103r.<\/p>\n

        \"\"<\/h4>\n

        <\/h4>\n

        Capela \u201eSf\u00e2nta Cruce\u201d<\/strong><\/h4>\n

        \"\"\u00cenc\u0103 \u00eenainte de anul 1242 a existat \u00een Sibiu, \u00een afara zidurilor cet\u0103\u0163ii, o biseric\u0103 a Ordinului C\u0103lug\u0103rilor Dominicani. \u00cen 1417, sculptorul austriac Peter Lantregen a d\u0103ltuit \u00een piatr\u0103 un crucifix monumental cu dou\u0103 personaje, Maica Domnului \u00eendurerat\u0103 \u015fi sf\u00e2ntul apostol loan. Uria\u015ful crucifix se afla probabil \u00een biserica m\u0103n\u0103stirii.
        \nAfl\u00e2ndu-se \u00een afara zidurilor cet\u0103\u0163ii, m\u0103n\u0103\u00adstirea dominican\u0103 era frecvent expus\u0103 ata\u00adcurilor inamice, motiv pentru care c\u0103lug\u0103rii au p\u0103r\u0103sit-o \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XV- lea construindu-\u015fi ulterior un nou a\u015fez\u0103m\u00e2nt, actuala biseric\u0103 a Ursulinelor.
        \nDup\u0103 incendierea \u015fi demolarea vechii bise\u00adrici dominicane, uria\u015ful crucifix a r\u0103mas c\u0103zut la p\u0103m\u00e2nt \u015fi acoperit de moloz p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1683 c\u00e2nd Sfatul ora\u015fului a re\u00een\u0103l\u0163at crucea, \u00een anul 1755 consilierul transilv\u0103nean Martin Wankel von Seeberg a dispus construirea, \u00een jurul crucii monolitice a unei capele, \u00een forma pe care o p\u0103streaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi.
        \n\u00cen anul 1954, capela \u201eSf\u00e2nta Cruce\u201c a fost declarat\u0103 monument istoric.
        \nTimp de peste 50 de ani capela a fost \u00eengrijit\u0103 de comunitatea polonezilor refugia\u0163i la Sibiu din Basarabia \u015fi Bucovina.<\/p>\n

        Biserica parohial\u0103 Terezian<\/strong><\/h4>\n

        Ca urmare a decre\u00adtului privind comba\u00adterea s\u0103r\u0103ciei, dat de \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza, c\u0103lug\u0103rul iezuit Theofil Delpini \u00eencepe s\u0103\"\" str\u00e2ng\u0103, \u00eenc\u0103 din anul I765, orfanii din ora\u015f \u015fi s\u0103-i ad\u0103posteasc\u0103 \u00eentr-o cl\u0103dire uria\u015f\u0103, aflat\u0103 p\u0103r\u0103sit\u0103 pe malul st\u00e2ng al r\u00e2ului Cibin. Prin diploma imperial\u0103 din 25 martie 1770, Maria Tereza \u00eenfiin\u0163eaz\u0103, \u00een acel edificiu,institutul de ocrotire a orfanilor: \u201eOr- phanotropium Regium Theresianum Catholicum Cibiniense\u201d. Pentru asisten\u0163a religioas\u0103 a orfani\u00adlor, \u00eemp\u0103r\u0103teasa construie\u015fte \u00eentre anii 1767-1771, al\u0103turi de institut, o biseric\u0103 cunoscut\u0103 ast\u0103zi sub numele de biserica parohial\u0103 Terezian. Biserica, proiectat\u0103 de arhitectul Leopold Grossmann, a fost t\u00e2rnosit\u0103 la 1 septembrie 1781 de c\u0103tre epi\u00adscopul Ardealului, Batthy\u00e1nyi Ign\u00e1c.
        \nBiserica este consacrat\u0103 Vizitei Fecioarei Ma\u00adria la ruda sa Elisabeta, av\u00e2nd hramul pe 2 iulie.
        \nDin punct de vedere arhitectonic biserica este construit\u0103 \u00een stil \u201cZopf\u201d, o form\u0103 de trecere de la stilul rococo la clasicism. Edificiul are trei nave. Deasupra celor dou\u0103 nave laterale se \u00eentinde c\u00e2te un coridor boltit. Altarul principal are forma unei fortifica\u0163ii. Altarele laterale precum \u015fi amvonul dateaz\u0103 din perioada de construc\u0163ie a bisericii.
        \nIcoanele altarelor, donate de \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza, au fost pictate la Viena \u00een anul 1781: Icoana altarului principal o reprezint\u0103 pe Preacu\u00adrata Fecioar\u0103 Maria c\u0103lc\u00e2nd capul \u015farpelui, cel sudic pe sf\u00e2nta Tereza de Avila,\u00a0iar cel nordic stigmatizarea sf\u00e2ntului Francisc de Assisi pe muntele Alverna.
        \nDirectorul orfelinatului, care era totodat\u0103 \u015fi parohul bisericii, locuia \u00een incinta institutului. \u00een anul 1949, orfelinatul a fost na\u0163ionalizat iar parohul a fost evacuat cu for\u0163a. Astfel s-a \u00eencheiat istoria de dou\u0103 veacuri a unui institut at\u00e2t de benefic societ\u0103\u0163ii.
        \nDe remarcat este bustul \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza din fa\u0163a orfelinatului, ridicat \u00een cinstea \u00eentemeietoarei a\u015fez\u0103m\u00e2ntului, precum \u015fi portalurile \u00een stil baroc ale cl\u0103dirii.<\/p>\n

        Capela \u201eSf\u00e2nta Elisabeta de Turingia\u201d din Lazaret<\/strong><\/h4>\n

        \"\"\u00cen secolele trecute desele epidemii de cium\u0103 au f\u0103cut multe victime pe toate meridianele globului, \u00eentre anii 1531-1795 Sibiul a fost de 20 de ori afectat de cium\u0103. Pentru a preveni r\u0103sp\u00e2ndirea maladiei bolnavii au fost izola\u0163i \u00een bolni\u0163e. Breslele \u015fi vecin\u0103t\u0103\u0163ile din ora\u015f au hot\u0103r\u00e2t \u00eenfiin\u0163area unei astfel de bolni\u0163e \u00een afara ora\u015fului pe a\u015fa numita \u201eSeuchenwiese\u201d, \u00een fa\u0163a por\u0163ii Elisabeta. A\u015fez\u0103m\u00e2ntul, numit lazaret, a fost construit \u00eentre anii 1718-1720.
        \nCu timpul, cl\u0103dirile lazaretului au intrat \u00een posesia Fondului de Ajutor Social al ora\u015fului. Dup\u0103 eradicarea ciumei, casele au folosit de ad\u0103post persoanelor f\u0103r\u0103 locuin\u0163\u0103.
        \n\u00cen anul 1865 poarta Elisabeta este demolat\u0103 deschiz\u00e2nd astfel drumul dintre Ora\u015ful de Jos \u015fi Lazaret p\u00e2n\u0103 \u00een Gu\u015fteri\u0163a. \u00een cartierul, numit \u00eentre timp Lazaret, s-au a\u015fezat muncitori secui veni\u0163i mai ales din zona Odorheiului Secuiesc, care \u015fi-au construit, \u00een zon\u0103, case de locuit. Pentru asisten\u0163a lor spiritual\u0103 Episcopia Romano- Catolic\u0103 a primit \u00een anul 1931, trei cl\u0103diri ale fostei bolni\u0163e \u015fi terenul aferent, din care o cl\u0103dire a fost transformat\u0103 \u00een capel\u0103. \u00een anul 1939 canonicul de Alba-lulia, K\u00e1szoni Alajos, sfin\u0163e\u015fte capela \u015fi o a\u015feaz\u0103 sub ocrotirea cereasc\u0103 a sfintei Elisabeta de Turingia.
        \n\u00cen anul 1969, \u00een urma unei renov\u0103ri capitale, zidurile, acoperi\u015ful \u015fi turnule\u0163ul capelei au fost \u00een\u0103l\u0163ate. \u00cen a doua parte a deceniului opt al secolului XX s-au mutat \u00een acest cartier mai multe familii de catolici veni\u0163i din Moldova, fapt pentru care, \u00een prezent, serviciile divine sunt celebrate \u00een limbile maghiar\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<\/div>\n<\/div><\/div><\/div><\/div>

        \"\"<\/a><\/div>
        \"\"<\/a><\/div>
        \"\"<\/a><\/div>
        \"\"<\/a><\/div>
        \"\"<\/a><\/div>
        \"\"<\/a><\/div>
        \"\"<\/a><\/div>
        \"\"<\/a><\/div>
        \n
        \n\t

        \"\"<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n

        \"\"<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div><\/div>

        \"\"<\/a><\/div>

        Szemle<\/h3>\n
        \n\t

        \"\"<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n

        \"\"<\/a>\"\"<\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div><\/div>

        \"\"<\/a><\/div><\/div>
        <\/div><\/div><\/div>
        <\/div>
        \n
        \n\t

         <\/p>\n

        \u00a9 Copyright 2021 Parohia Romano - Catolic\u0103 ,,Sf\u00e2nta Treime\u201d Sibiu<\/strong><\/p>\n

        pagin\u0103 realizat\u0103 de Ittask.ro<\/a><\/strong><\/p>\n<\/div>\n<\/div><\/div><\/div><\/div>

        <\/div><\/div><\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Bisericile romano-catolice din Sibiu C\u00e2ntarea la \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219anie \u201eOMNES ANGELI EIUS\u201d pentru s\u0103rb\u0103toarea Sfin\u021bilor Arhangheli Mihail, Gabriel \u0219i Rafael – Antifona „To\u021bi \u00eengerii lui, l\u0103uda\u021bi-l pe Domnul din ceruri” + Psalmul 135 (134) – 15. Septembrie 2023 – Festivalul Ars Sacra, \u00een biserica parohial\u0103 \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"om_disable_all_campaigns":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"class_list":["post-50","page","type-page","status-publish","hentry","post"],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/50","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=50"}],"version-history":[{"count":135,"href":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/50\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":222,"href":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/50\/revisions\/222"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/romcatsibiu.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=50"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}